On being sincere.

Sinceritatea este fundamentala in toate lucrurile pe care le fac, in relatiile pe care le am ( de orice natura) . Cred ca este lucrul care ma face un orator desavarsit, dar si o fiinta umana lamentabila ( in societatea in care traiesc) , pentru ca pe de-o parte sunt capabila de a marturisi sentimente intrinseci, profunde , zamislite din esenta spiritului, ganduri concepte si idei care poarta sensul existentei mele, iar pe de alta parte, nu stapanesc arta de a le ascunde la momentul potrivit.
A fi onest cu tine inseamna a-ti recunoaste greselile si victoriile, a-ti cuprinde intreaga viata intr-o traire : cand esti cel mai bun , cand esti iubit si fericit, cand infrunti cu energie si curaj propria-ti soarta, cand te faci de ras, cand nu iti atingi asteptarile, cand pierzi totul intr-o clipa.
La fel de greu este sa fii sincer cu toti cei ce te inconjoara . Iti este teama sa dezamageti, sa pierzi, sa starnesti ura, sa distrugi . De aceea s-a inventat minciuna. Oare nu este de ajuns ca si sinceritatea este o masca? Trebuie oare sa o dublezi grosolan prin alterarea realitatii?
Poate ca pentru un om , sinceritatea este greu de dobandit si de controlat pentru ca ea aduce cu sine atat lucruri pozitive cat si lucruri negative. Totusi, ea poate salva societatea.

how to save a life.

Imi place sa cred ca oamenii sunt in permanenta schimbare, evolutie si recristalizare moleculara. Pentru ca ( din pacate ) sunt o idealista convinsa si iremediabila , cred in progresul umanitatii in ciuda mass media si chiar a opiniei publice.
Dar lipsesc multe inca: lipseste frumusetea vie a existentei, lipseste insasi sensul unei vieti pentru fiecare individ, avantul, energia si curajul. Pentru ca sunt o simpla proiectie atemporala a ceea ce am fost , simt aproape prea stringent, cat de mult s-a schimbat Totul. Daca m-as alinia perfect in acest puzzle , poate as capata si suflu si culoare in obraj si curajul de a fi.
Dar nu as face asta. Cum as putea eu oare sa privesc inapoi, sa ma scufund pana in adancurile aride ale acestui trecut? Si pentru ce? Nu cumva , ceea ce caut este deja aici?

Inner and outer space.

Mi-am permis o pauza destul de mare (de la scris) dar iata ca am revenit la blogul meu ( zilele acestea am incercat sa imi dau seama de ce l-am creat ; am ajuns la concluzia ca aveam nevoie de un surogat, de un fel de jurnal, pentru ca niciodata nu am posedat suficienta auto disciplina pentru a ma implica in mod constant intr-o astfel de activitate) . Revenind la ce am facut zilele astea , pot afirma ca nu am irosit timpul ci l-am fructificat la maxim. Cum asa?
In primul rand , am avut parte de un lant de revelatii placute care mi-au rasturnat anumite principii, si au cladit idei noi si concepte mai solide. Am renuntat ( cu placere as putea zice) la prejudecati ( nu multe la numar, anyway) , asa ca pot spune ca m-am maturizat. Aparent , cel putin.
Doi la mana, am reconstruit cu mari eforturi, o parte infima din trecut, un mic back to origins. Ideea este ca simteam ca esenta mea, personalitatea si restul elementelor ce ma definesc se diluasera si se intepartasera prea mult de finalitatea lor fireasca. Desigur , am indreptat aceasta nefericita situatie, cat de bine am putut. M-am intors in locul in care totul a pornit, mi-am vazut zilele derulandu-se ca un film vechi, am identificat greselile majore, si le-am reparat in mare parte.
In final, vreau sa fac o promisiune ( mai mult sau mai putin :))) solemna, un nou blog , cu un subiect specific. Nu o sa va zic despre ce e vorba, va las imaginatia sa lucreze.
VIVA LA REVOLUCION!

A penny for your life.

Cost de oportunitate= (economie) cea mai buna alternativa sacrificata in favoarea alternativei alese
Sa zicem ca nu am o pasiune nebuna pentru economie politica. Sa zicem ca nu sunt un geniu priceput la orice domeniu. Si sa mai zicem ca am de luat decizii cruciale.
Acestea fiind postate , pot spune ca definitia mai sus mentionata caracterizeaza cum nu se poate mai bine insasi nemiloasa, intortocheata, dar minunata existenta ce mi-a fost harazita. Sa va explic cum stau lucrurile. Sunt mandra posesoare a nenumarate vise, dorinte si ambitii. Pe unele dintre ele mi le-am indeplinit cu succes. Cu toate acestea, daca fac un calcul simplu, pot afirma ca am pierdut direct proportional. Cred ca trebuie sa fii un geniu cu adevarat ca sa poti face o alegere cu adevarat buna. Eu nu sunt un geniu. Eu sunt un om. Am ales, am castigat, dar am si pierdut. Am pariat insasi esenta din care sunt facuta, am riscat sa ma pierd cu totul in societate, sa devin o umbra a propriilor mele actiuni. Pe deoparte am invins, datorita unor motive de finete psihologica. Pe de alta parte, planul meu nebunesc, cu potentialul sau urias, avea o mica fisura; de aceea am esuat lamentabil.
Dar nu alegerile trecute sunt subiectul acestui , post, ci acelea ce vor urma. Viitorul se anunta a fi cel putin interesant si abia astept sa vad ce imi rezerva. O moneda pentru viata mea....

Party people?

Va anunt de pe acum ca exista o posibilitate destul de mare ca acest post sa alunece pe panta penibilului din cauza cantitatii destul de mari de Bellini pe care am baut-o azi, pe de alta parte aceste momente dulci si putin acidulate ( ca sampania , desigur) sunt de-a dreptul delicioase, ca un orgasm intelectual si merita sa aiba un coresponden macar la fel de spumos ( literar, desigur). Sa va spun cat mi-au lipsit serile in oras ? Cat de dor imi era de aceasta dulce ameteala, de parfumuri tari, senzuale, de rococoul asta amagitor? Nu prea cred ca ar avea sens. Seara mea a stat ( si inca sta, as putea zice) sub semnul efervescentei, al vanitatii, si , normal al alcoolului. Dar nu imi pare rau , e my little guilty pleasure . Am petrecut, si vom mai petrece . Am iubit si vom mai iubi. Am trait si vom mai trai. Pentru ca asa e Totul, in jurul caruia gravitam cu totii, cateodata arogant, aproape malitios, alte ori, scandalos de placut.
Champagne, if you are seeking the truth, is better than a lie detector. It encourages a man to be expansive, even reckless, while lie detectors are only a challenge to tell lies successfully

Supersonic child.

Se facea ca azi era ieri si ca maine era azi. O zi destul de ciudata, in care nimic nu trada realul, o imitatie incompleta a existentei. Partial , mi-am retrait copilaria, doar ca nu mai eram copil. Partial, era seara, dar cerul nu era plin de stele , asa cum mi-l aminteam, ci deformat de ceata. Partial, traiam asa cum o facusem de atatea ori, doar ca bomboanele devenisera tigari. Am vorbit mult, ne-am amintit si mai mult, dar decorul era altul. Si noi eram altfel. Si doar intr-un colt ascuns al memoriei, eram sinceri. Am mancat seminte , dar aveau un alt gust. Am ascultat muzica, dar versurile nu le-am mai inteles. Era intre noi un gol in care aruncasem visuri puerile, papusi si dinti de lapte.Si oricat ne-am fi straduit , nu ajungeam mai aproape; prapastia dintre noi se cascase intr-atat incat inghitise tot: si luna cea rotunda ca o portocala si blocurile in care ne ascundeam cu mult timp in urma si gradinile din care rupsesem atatea flori. Si se facea ca ramasesem doar noi, straini intre noi, straini de lume. Cu totii am pierdut, cu totii am gasit , cu totii am gustat seara aceea cu gust dulce amar. Inocenta nu mai era; devenise regret. Iar noi? Am invatat sa ne cunoastem. Pentru ca in acea noapte am fost mult mai puerili decat fusesem vreodata.

Smells like teen spirit.

Niciodata nu mi-a placut cuvantul adolescent pentru ca de fiecare data cand il aud este asociat doar cu teribilism, prostire in masa, si altele. Pentru ca acest cuvant nu va avea niciodata un sens negativ; el va avea parte de cea mai dulce, inocenta, puerila semantica. De acum incolo acest cuvant e botezat intr-o noua religie a sufletului; el este forta, lumina, si energie. De ce sa fii un cuvant in dictionar cand poti sa fii orice ti-ai dori? Daca iti doresti luna de pe cer , e de ajuns sa iti intinzi mana , sa o prinzi cu degetele cutezatoare, sa o decojesti de mister, si sa o inspiri pe toata, cu toata magia si stralucirea ei. Iubesti, urasti, razi, plangi, te lupti; esti o forta a naturii. Iti plac lucrurile ilegale, te atrage ceea ce iti este necunoscut sau interzis. In serile calde de vara te gasesc mereu pe o plaja , mereu cu o chitara in brate, mereu cu visurile azvarlite catre orizont. Cateodata plangi din tot sufletul , ca un copil , cateodata razi iar fericirea iti inunda creierul; esti mereu autentic mereu la fel, si totusi de fiecare data te reinventezi. O lume intreaga paseste tematoare, tu alergi, sari , zbori; dorintele tale tasnesc mai sus de stele. Tu poti face totul , esti un gigant al erei noastre, nimic nu e greu. Sustii pe umerii tai Totul: trecut, prezent si viitor. Esti originea, punctul de referinta, lumea intreaga se invarte , ca o planeta greoaie , numai si numai in jurul tau. Ideile tale sunt filozofii adanci, e de ajuns sa pui o intrebare si primesti raspunsul. Nimic nu te poate opri. Apoi cazi.

I get a little bit, she gets a little more

Al treilea post din seara asta.... Azi cam am chef de scris, nu? Oricum, http://www.youtube.com/watch?v=1Mt7jMhMGqY pentru ca toti suntem la fel, toti cautam fericirea in locul gresit. Cum ar fi daca uneori nu am asculta ratiunea, daca nu am simti ura fata de ceilalti, si daca nu ne-am subaprecia constant. Mereu va exista cineva mai frumos, mai destept, mai bun decat noi. Dar niciodata nu va exista cineva fericit ca acela care isi iubeste viata , care crede in el si in visurile sale. Totusi, nu-i atat de usor..... Trebuie sa gresesti , trebuie sa cazi, trebuie sa plangi. Dar merita. Intotdeauna va fi asa.


"I get a little bit, she gets a little more
She's Miss America and... she's Miss America
I'm just the girl next door..."

Este asa de simplu! Dar lucrurile simple sunt si cele mai grele, nu?

Laugh out loud.

Sa fie euforie. Sa radem cu gura pana la urechi. Sa ne curga fericirea prin vene. Sa ne drogam cu bucurie. Sa moara tristetea si lasitatea, falsitatea si negativismul. Sa fie euforie.

Love.

Nu am sa vorbesc despre ce a fost, nici despre ceea ce o sa fie, ci despre ceea ce este: iubire, rock si tigari. All inclusive. As putea adauga si Jack Daniels. Deci va e clar ca de mult n-am fost atat de bine. Ascult intr-una Kid Rock- All Summer Long ( cu mentiunea ca summer =autumn in cazul meu) . Dar ceea ce e cu adevarat surprinzator e ca intr-un sfarsit mi-am revenit din pasa incredibil de proasta in care am fost vara asta si ca iubesc din nou. Iubesc viata, iubesc iubirea , iubesc gustul tare de Jack si mai ales iubesc acest anotimp. Pentru ca am gasit ce pierdusem . Pentru ca te fac sa zambesti. Pentru ca galbenul e culoarea surprizei. De aceea iubesc.

Morning affair.

.Inca de dimineata m-am trezit cu o nevoie de a scrie pe blog, dar abia acum m-am asezat in fata calculatorului. Revenind , imi plac mult diminetile; beau cafea , fumez o tigare pe acoperis ( stiti bine cum sunt mamele: my house , my rules) si planuiesc intreaga zi( normal ca iese contrar planurilor mele, dar hey that's exactly what I love about my life) . Ziua mea poate degenera fie intr-un triumf al creativitatii, energiei si al creatiei, fie poate deveni un fals inceput, inertie si dezamagire. Cateodata simt ca am foarte putin control constient fata de traiectoria zilelor, saptamanilor,...Azi am hotarat inca de dimineata ca imi va merge excelent si in mare masura asa s-a si intamplat.
Si inca ceva, azi am avut parte de lucruri pe care nu le mai facusem de mult, m-am intalnit prieteni cu care imi era dor sa vorbesc si mai ales nu am fost judecata gresit. ( I'm like the Non judging breakfast club and really expect to see that coming from the others) Multumesc tuturor celor care au transformat o zi de cacat intr-o zi minunata.

For old times sake.....

Ziua mea a inceput cat se poate de monoton cu scoala si inevitabilele si luuuungile ore de istorie.(btw vi se pare normal ca fac 6 ore de istorie si 4 de romana? cacat.) Oricum cea de-a doua jumatate a zilei a compensat mult si bine :D Am iesit din casa dupa ce m-am certat cu draga, minunata mea bunica, si am pornit pe jos si sa facu ca ajunsesem deja pe la primarie. Si ca sa o zic pe englezeste I a bumped into a very old friend of mine , pe care (lasand gluma la o parte ) nu il vazusem de foarte mult timp. ( genul ala de prieten cu care pur si simplu am impartit de la sticla de bere Stejarul pana la pachetul de Lucky Strike) Si aproape folosind forta( dar sa nu exageram:))) m-a dus in Epoca Metalelor. Normal ca aveam idei preconcepute de genul " Epoca fecalelor" , dar am avut o surpriza maaaaaaare. Nu numai ca nu este asa de dark, moody , alternative, ( dar mai ales dark si urat mirositor; asa am auzit de la toti care trecusera pe acolo) , dar mi-a placut foooarte mult. Am baut o bere , am asculta muzica foarte buna, am fumat un Lucky Strike asa, for old times sake, si am vorbit despre ce s-a intamplat si despre ce o sa se intample (ha ha ha) . Asa am aflat ca my dear old friend pleaca in Anglia la concert Sex Pistols ( ooo that lucky bastard.....) si am avut parte de o lectie despre cum sa faci un Long Island Ice tea( my all time fave long drink:X) . Am avut o discutie in contradictoriu despre Sid Vicious....( era de asteptat; nu ca ar fi prima oara cand se intampla asta) si am vazut barbatul cu cel mai lung par ever:)))). Promit solemn ca voi reveni in epoca Metalelor. Voi lasa versurile unei melodii sa incheie acest post ."I wanna be anarchy ! The only way to be !"